Catalin... file din poveste

Saptamana asta am avut surpriza sa vorbesc din nou cu Catalin.

Catalin este unul dintre cei mai buni colegi ai mei de generala. Era cel mai inalt din clasa iar eu cel mai mic. Ne-am inteles intotdeauna de minune. Stiam ca nu-i place cartea si de cand am terminat generala nu am mai auzit nimic de el.

Acum doua luni de zile m-am intalnit cu el si mi-a spus ca abia s-a intors din Israel, unde a stat un an jumate lucrand undeva pe aeroportul din Tel Aviv.
S-a facut sudor. A facut o scoala profesionala pe undeva si apoi a inceput sa lucreze. Mama lui era divortata iar el trebuia sa inceapa repede sa produca ceva.

La 20 de ani, Calalin avea deja mai mult de 2 ani de munca. S-a angajat la o firma care ulterior a inceput sa castige contracte importante.

Mi-a spus cu mandrie ca panoul luminos de pe cladirea Generali e facut de el aproape
in intregime. Acuma cand trec pe langa cladirea Generali de la Victoriei si vad panoul cu sigla firmei, imi aduc aminte de el si de cat de mandru era ca e facut de mana lui.

Timpul petrecut in Tel Aviv a fost o adevarata experienta. A venit de acolo cu o gramada de amintiri. Si-a cumparat costum de rabin, a petrecut Pastele acolo, a vorbit cu o gramada de arabi si evrei, fiecare cu povestile lor, fiecare veniti cine stie de pe unde.
Catalin isi aduce aminte cu drag de Israel.

Daca te uiti la el, cu cercelul ala in ureche si inalt cum e, te sperii de el. Dar omul e ok. Se bucura cand ma vede si eu ma bucur cand il vad. Desi ne vedem rar. Face o gramada de dezacorduri cand vorbeste, dar e o adevarata placere sa-l ascult cum imi povesteste.

Cand ne-am intalnit in iarna mi-a cerut numarul de telefon. Intr-o noapte m-a sunat si mi-a spus ca l-a parasit "nevasta" cu care a stat un an de zile. "Profesore, ce fac? Nu pot sa mai ma opresc din baut din cauza ei!" I-am zis sa se culce mai intai ca o sa fie ok.

Nu ma pricep sa consolez.
Cum spuneam, saptamana asta am vorbit cu el pe messenger. Am facut rost de ID ul lui.

L-am intrebat unde e. Mi-a zis ca e foarte departe. Am crezut ca a plecat inapoi in Israel, pentru ca stiu ca-si dorea sa se intoarca acolo. Dar nu...Catalin nu e in Israel.

Catalin e in Rwanda. Nu mi-a venit sa cred. Dar intr-adevar Catalin a ajuns in inima Africii.

Dupa ce m-am intalnit cu el areusit sa plece in Spania cu un contract de munca de scurta durata. Acolo, firma la care era angajat a obtinut un contract cu Heineken care face o fabrica de bere in Rwanda. Si l-au luat si pe el sa sudeze.

Imi spunea ca e o saracie cum n-a mai vazut niciodata undeva si ca primul lucru cu care a trebuit sa se obisnuiasca a fost ideea ca la cativa km de locul unde sta el, incepe jungla africana.

Toata saptamana m-am gandit la omul asta care are 24 de ani, nu are bacul dat, dar are deja o experienta de viata uriasa.